Salut! Numele meu este Sebastian Tiberiu Pop. Sunt arădean.
Pe rând, am devenit capul familiei la 18 ani, jurist, manager, tată, antreprenor, motociclist.
Am trecut prin multinaționale, prin tranziție, prin realitate. Am învățat ce trebuie, nu doar ce dă bine în CV.

Scriu!
Pentru că mă deranjează minciuna spusă cu zâmbet. Pentru că m-am săturat să văd cum sunt reprezentați mereu alții – și mereu prost.

Nu am intrat în politică pentru funcții. Nici pentru aplauze.
Am intrat pentru că nu mai vreau să fiu spectator la dezastru.
Vreau să fiu parte din soluție.
Și dacă nu schimbăm nimic, măcar să nu spunem că n-am încercat.

Vei găsi aici și texte scrise de prieteni – oameni asumați, lucizi, verticali. Nu zgomotoși. Nu perfecți. Dar vii.
Suntem mai mulți ca tine. Poate cei mai puțin reprezentați, dar cei cărora li se cere mereu cel mai mult.

Motocicleta? Stil de viață. Libertate. Prietenie reală. Tăcere bună. Gânduri curate. O formă de a merge înainte când altfel ți-ar veni să te oprești.

Nu scriu ca să plac. Scriu ca să rămână.
Și poate, într-o zi, să conteze.