21 Nov, 2024

Autentificare

Nume utilizator *
Parola *
Ține-ma minte

Si vis pacem, para bellum

Evaluaţi acest articol
(4 voturi)
Si vis pacem, para bellum

Reiau postarea mea de pe Facebook din aprilie 2016 pentru reâmprospatarea memoriei tuturor. Postarea a stârnit foarte multe controverse în medium virtual și a fost intens comentată, disecată și interpretată de diverși formatori și "deformatori de opinie" ai momentului. Revin azi si vă spun că evenimetele descrise sunt foarte reale. Foarte puțin mă interesează comentariile literare ale celor care se raportează  "politically correct " la orice. EU NU FAC PARTE DIN ACEȘTIA. Pentru mine cerul  rămâne albastru și iarba verde chiar dacă foarte des ni se spune altfel iar ȚARA MEA ESTE ROMĂNIA!

Postarea:
”M-am mai enervat eu pe multe chestii în ultima vreme dar pe asta trebuie să v-o povestesc neapărat...

Fusăi la tir aseară în Timișoara împreună cu Robert Fundeanu. Nu la camioane (TIR), la poligon de tir unde tragi cu arma letala într-o țintă, asistat de un instructor. De mult voiam să merg dar tot timpul intervenea cate ceva așa că ieri am sunat pentru o programare și am găsit doua locuri de la 21:45. Am ajuns la clădirea de lângă Iulius Mall puțin înainte de ora stabilită și am parcat în curte cumincior. Clădirea trebuie să fi fost ceva depozit sau fabrică ceaușistă pentru că tradiționalul lift de marfă (nefuncțional) străjuia o fostă rampă de încărcare care te ducea cu gândul înapoi în timp în anii 80-90. Urmărind indicatoarele, am ajuns la etajul trei în fața unei uși metalice cu vizor care se deschide doar pe dinăuntru, de deasupra căreia ne urmărea o camera de luat vederi cu infraroșu. Sun și după câteva secunde ni se deschide, un tip foarte amabil ne poftește înăuntru și ne recomandă o cafea sau ceva răcoritor până ne înregistrează documentele.

În interior cred că erau șase mese rotunde cu cate 5-6 scaune, câteva încălzitoare cu gaz și o mulțime de materiale și regulamente despre arme de foc. Am ales repede o revistă de pe masă despre Glock și o răsfoiam cu mare interes așteptând cu ceva emoție prima tragere cu muniție reală. Nu, nu am făcut armata în uniforma statului, am făcut-o mai târziu, după facultate, la Coca-Cola în costum.

Am parcurs procedurile de înregistrare și pregătirea teoretică. Între timp zona de tragere s-a eliberat și a venit rândul nostru.
Ca armă de tragere am ales un Glock 34, arma de 9mm, un fel Glock 17 dar cu țeavă mai lungă. Este una din cele mai bune arme de tir. Mi-a plăcut simplitatea și claritatea explicațiilor instructorului atât despre armă cât și despre REGULI, un profesionist în adevăratul sens al cuvântului.

Căștile pe urechi, primul glonț pe țeavă, iau linia de ochire... BUUM! A fost secunda în care mi-am dat seama că filmele sunt povești, mi-am dat seamă ca cel mai important lucru poate fi la un moment dat doar atât... de care parte a țevii stai. Am cerut permisiunea să ne facem câteva poze ca doar avem telefoane tari și trebuia să ne lăudăm și noi pe unde am fost și ce am făcut, ca toți băieții când dau de ceva "jucărie" nouă.

Am tras fiecare cate 30 de gloanțe și la final, cu țintele în mana, foarte mândri am ieșit din poligon în sală, să stăm cuminți la o masa, să fumăm o țigară și evident să împărtășim experiențele.

Trecem în sală... și în drum spre masa noastră din capăt vedem la o alta, în așteptare, următorul grup, patru de data asta. I-am auzit vorbind și în lumina nu foarte puternică am văzut niște ochi care ne priveau realmente cu ură, studiind în același timp țintele pe care noi le purtăm foarte mândri. Cei patru erau arabi.

Ne-am așezat la masa amândoi, am înghețat efectiv. Arabi în România, la ora 22:40 se antrenează cu arme letale în poligon!!!! Trebuie că s-a văzut ceva grav pe fața noastră de vreme ce indivizii nu ne-au mai aruncat nici măcar o privire înainte de a intra să tragă însoțiți de celălalt instructor. Ei bine, ne-am cam speriat! Și pe buna dreptate zic eu. Instructorul, vizibil neliniștit, și-a cerut scuze dar trebuia să intre în poligon să nu-l lase singur pe colegul lui cu noii clienți. Am plecat și în drum spre casă ne-a luat durerea de cap instant pe amândoi.
După o vreme, încă șocați, am început să rememorăm câteva detalii: grupul de dinaintea noastră erau de fapt tot arabi, două femei și patru bărbați, instructorul nostru era înarmat în permanenta (lucru de care ne-am dat seama când am văzut tocul ieșind discret de sub geacă).

Sentimentul nostru a fost inițial de frică, văzând ochii ălora am simțit pericolul fizic. Când ai motocicletă și treci de primii 4000 kilometri ajungi să simți fizic pericolul în trafic. Cunoscătorii știu bine despre ce vorbesc. M-am simțit la fel dar la intensitate ori 10.
Deci! Din 12 clienți după ora 21, 10 erau arabi care se antrenează în poligon, la mine în țară, cu armă letală! Vorbind cu instructorul, am aflat că în ULTIMELE DOUĂ LUNI, 80% din clienți sunt arabi. Evident că știu și "organele" noastre abilitate. Trebuie să precizez că e destul de plin la ei și greu poți să-ți faci programare zi pe zi.
Nu știu dacă realizați ce vă povestesc eu aici dar lucrurile nu stau chiar roz. Acum două săptămâni am fost în Serbia via Ungaria și am văzut celebrul gard al lui Orban la graniță. Văzând arabii încolonați la linii de tragere mi-am dat seama că acel gard, acel soldat înarmat până-n dinți care păzește frontiera nu e deloc exagerare! Sunt singurii care au înțeles că se întâmplă și fac ceva.

Mai am un mesaj pentru ziariștii manipulatori, pentru cei cu "pacea mondială” și pentru prietenii mei:
În timp ce mulți din băieții noștri se pensează, își descoperă /aranjează bărbile și frezele în așteptarea ciclului menstrual, în timp ce mulți plâng de necazul refugiaților și ziariștii se întrec în păreri care mai de care pro și contra emigrație, în timp ce primarul orașului meu CHEAMĂ! CERE!... EMIGRANȚI PENTRU ARAD... arabii stau încolonați, bărbați și femei, în poligon de tir cu armă letală și se antrenează cum să vă facă găuri în pantalonii strech și bufanti!!!

Prin urmare, de săptămâna viitoare, angajații mei vor avea sesiuni lunare de team building la poligon. Eu personal mă las de fumat și de vreme ce un glonț costa 1 leu pot sa trag lunar cel puțin 500. M-a prins, mi-am descoperit o nouă pasiune și clar mă apuc de tir sportiv. De ce? Pentru că e legal și e pe banii mei măi fraților! De aia!
Un polițist roman trage pe lună maxim 10 cartușe că nu avem bani, un arab, la mine în țară, trage 50 la două zile. În timp ce polițistul care trebuie să mă apere și să se apere trage din an în paști cu o armă de 400 de lei, "studentul străin " se antrenează cu una de 900 de EURO. Deci nu avem să dăm un leu pentru un glonț tras de polițist dar avem 200, pentru un metru de bordură rutieră???!!!!

Mă întreb, "studenții" ăia chiar și-au descoperit pasiunile toți deodată și nu mai pot dormi noaptea dacă nu trag cu arma?!Poate îmi răspundeți voi.
Unii nu o să citiți până la capăt, alții veți spune că exagerez. Eu vă spun că am văzut privirea ălora și nu am fost singurul, am văzut ce fac și de mâine știu ce fac eu. Îi rog încă o dată pe iubitorii păcii mondiale, pacifiștii, integratorii de emigranți musulmani să se abțină de la comentarii, fără să doresc să îi jignesc într-un fel... știu ce vorbesc, am fost acolo, am văzut! Pentru cei care totuși insistă în păreri și în continuare au ochelari de cal, le comunic că le respect părerea da mai am un mesaj: F..K OFF!!! Sper ca am fost destul de coerent cu toate ca încă sunt marcat de aventură. Ar mai fi multe de spus dar cred că e destul.”

Lasă un comentariu

Prin scrierea unui comentariu va dati acordul cu privire la Politica de Confidentialitate si Termenii si Conditiile paginii noastre web. Adresa ta de email NU va fi publicata pe site.

Cele mai citite